pentru canonizarea Fericitului Vladimir Ghika Doamne Isuse Cristoase, Marele şi Veşnicul Preot al sufletelor noastre, priveşte cu bunăvointă la poporul din sânul căruia l-ai ales pe Vladimir Ghika. Fă ca exemplul său de credinţă şi de iubire să strălucească tot mai mult printre noi şi dăruieşte-ne pentru meritele şi sfinţenia martiriului său harul... (aici se spune harul cerut), pentru ca el să fie canonizat cât mai curând, spre slava Ta, care vietuieşti şi domneşti în vecii vecilor. Amin. Tatăl nostru... Bucură-te, Marie... Slavă Tatălui...
Deschiderea unei ferestre este, in mod obișnit, un bine pentru cei care se află în interior, pentru aerul proaspăt introdus în încăpere. De data acesta fereastra este deschisă pentru cei din exterior, ca să poată experimenta parfumul prieteniei cu o personalitate, Mons. Vladimir Ghika. Așadar, am deschis fereastra și vă invit să admirați nu capacitatea autorilor de a scrie ci conținutul de iubire pe care textele din acest Blog îl conțin!
După moartea sa, în 1954, trupul monseniorului Ghika a fost depus în cimitirul din apropierea închisorii Jilava. În 1968, urmaşii săi i-au dus rămăşiţele pământeşti la mormântul familiei în cimitirul Bellu Ortodox, unde se află şi astăzi. (Calea Şerban Vodă, nr. 249, Sector 4, Bucureşti)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu