25.11.2010

Noul Relator pentru Cauza de Beatificare a Monseniorului

Dupa pierderea Parintelui Relator Cristoforo Bove, in 4 octombrie 2010, Cauza de Beatificare a Monseniorului Vladimir Ghika era in asteptarea succesorului. In 19 octombrie postulatura a facut o cerere oficiala pentru numirea unui nou relator si pe data de 23 noiembrie a fost semnat decretul prin care se incredinteaza cauza noastra Parintelui Relator Zdzisław Kijas, O.F.M. Conv. Decizia fusese luata in Congresul Ordinar al Congregatiei Cauzelor Sfintilor din 5 noiembrie a.c. si intra in vigoare odata cu promulgarea decretului de numire.
Parintele Zdzisław Kijas, nascut in 18.02.1960 la Pewel Ślemieńska (Polonia), apartine Ordinului Fratilor Franciscani Minori Conventuali. A fost hirotonit preot de Papa Ioan Paul al II-lea in 1986 si a terminat studiile la Louvain, dupa ce studiase si in Italia si in Statele Unite. A acoperit mai multe misiuni importante in Polonia si la Roma, in ultimul timp fiind Presedinte al Facultatii Teologice a Sf. Bonaventura de la Roma, Seraphicum, si profesor de ecleziologie si ecumenism la mai multe facultati de teologie. Din 13 iunie 2009 este numit de Sfantul Parinte Benedict al XVI-lea Consultor al Congregatiei Cauzelor Sfintilor, fiind implicat in procesul de Beatificare al celui care l-a hirotonit, Papa Ioan Paul al II-lea. Din ianuarie 2010 primeste misiunea de Relator al Congregatiei amintite.
Relatorul colaboreaza la intocmirea documentatiei (Positio) cu privire la virtuti sau martiriu pentru candidatii la cinstea altarelor. Aceasta colaborare consta in indicarea acelui parcurs care sa poata da toate raspunsurile la dubiile si intrebarile pe care consultori si teologi le ridica in fiecare caz in parte. Acuratetea teologica si istorica si exigenta metodologica, in conformitate cu regulile care guverneaza Congregatia Cauzelor Sfintilor si procesele de beatificare si de canonizare, sunt calitatile de baza ale Relatorului.

08.11.2010

Liturghie cu Requiem pentru Mons. Ghika şi martirii Bisericii în Fortul 13 al închisorii din Jilava

De pe ARCB.ro avem o prezentare a evenimentului de la Jilava din 6 noiembrie 2010 si multe fotografii:
Circa 80 de preoţi din Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, ÎPS György Jakubinyi, Arhiepiscop de Alba Iulia, şi câţiva preoţi colegi de promoţie s-au reunit sâmbătă, 6 noiembrie, în jurul păstorului Arhidiecezei de Bucureşti, ÎPS Ioan Robu, cu ocazia zilei sale de naştere. Sărbătoarea a fost marcată în mod emoţionant printr-un pelerinaj comun la Fortul 13 al închisorii din Jilava, unde şi-au dat viaţa pentru credinţă Mons. Vladimir Ghika, Pr. Dumitru Matei (executat la 21 februarie 1951) şi episcopul János Scheffler, Episcop de Satu Mare, care va fi beatificat anul viitor.

Preoţii şi episcopii au celebrat Sfânta Liturghie cu Requiem în holul Corpului B al Fortului 13, în memoria Mons. Vladimir Ghika şi a martirilor Bisericii. După proclamarea Evangheliei, Înaltpreasfinţitul a dorit să fie citit un cuvânt de învăţătură din Prima Scrisoare a sfântului Paul către Corinteni, unde Apostolul vorbeşte despre iubire.: „ca să acopere ura celor care au trimis aici oameni nevinovaţi – a motivat Arhiepiscopul –, să acopere tot răul, orice răbufnire de ură care a fost aici”. „Cu siguranţă – a spus apoi ÎPS Ioan Robu în timpul predicii –, Monseniorul Vladimir Ghika, Monseniorul Scheffler şi mulţi alţii au trecut la Domnul din acest loc purtând iubirea în inima lor, deşi aveau atâtea motive să aibă altceva în inimă”.

„Rugăciunea noastră de astăzi – a mai spus Arhiepiscopul de Bucureşti – se adaugă la atâtea rugăciuni care au plecat spre Domnul din acest loc. Rugându-ne, implorăm încă o dată bunătatea şi milostivirea lui Dumnezeu asupra celor care au suferit aici, asupra celor care au murit aici”. La finalul celebrării, ÎPS Ioan Robu a dat binecuvântarea cu relicva ce conţine un fragment de spin din cununa lui Isus, relicvă ce a aparţinut Monseniorului Vladimir Ghika şi care acum este păstrată de Arhidieceza de Bucureşti.

Toţi cei prezenţi – episcopii, preoţii şi câţiva membrii ai Asociaţiei Familiilor Catolice „Vladimir Ghika” – au vizitat apoi Fortul 13, inclusiv infirmeria, unde a murit Mons. Vladimir Ghika, la 16 mai 1954. Construit iniţial ca fort militar, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Fortul 13 de la Jilava a fost utilizat de regimul comunist ca închisoare de executare a pedepsei, dar unde deţinuţii erau de fapt destinaţi unei morţi lente şi sigure, din cauza condiţiilor.

A consemnat Cristina Grigore

01.11.2010

Pelerinaj la Paris pe urmele Monseniorului Vladimir Ghika

In Solemnitatea Tuturor Sfintilor, iata o marturie de traire a comuniunii sfintilor prin pelerinaj. Un articol semnat de Cornel Barbut de la Asociatia Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”.

In perioada 6 – 10 octombrie 2010, un grup de 7 membri ai Asociatiei Familiilor Catolice „Vladimir Ghika” insotiti de alti 7 prieteni au participat la un pelerinaj la Paris pe urmele Monseniorului Vladimir Ghika la initiativa Asociatiei pentru Beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika (ABMVG).
Intr-o organizare demna de apreciat pentru cele 2 membre romance ale ABMVG care locuiesc la Paris, primul moment al pelerinajului a fost pe 7 octombrie la ora 10, la Capela Lazaristilor din Rue du Sevres nr 95, unde Monseniorul a fost hirotonit preot pe 7 octombrie 1923. A fost o concelebrare comemorativa cu 10 preoti romani si francezi in biserica in care se gaseste trupul Sfantului Vicentiu de Paul, intemeietorul Ordinului Fiicelor Caritatii. Aici, cantarea romaneasca adresata Sfintei Fecioara Maria de catre micul nostru grup de pelerini i-a emotionat pe toti participantii.
Intentia acestei sfinte Liturghii, precum si scopul pelerinajului a fost pentru beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika.
Pelerinii au continuat cu vizitarea Capelei Maicii Domnului a Medaliei Miraculoase din Rue du Bac nr 140, unde Monseniorul a celebrat prima sa Liturghie. Un loc deosebit de frumos, centrul spiritual al Ordinului Fiicelor Caritatii, in care se gasesc trupurile Sfintei Ecaterina Laboure si a sfintei Luiza de Marillac, precum si o relicva din inima Sf. Vicentiu de Paul. Intr-un astfel de loc, nu poti sa nu te molipsesti de Caritate. Prezenta Maicii Domnului care i-a aparut Sf. Ecaterina Laboure si care ne-a oferit medalia miraculoasa (vazusem aceasta medalie, dar abia aici am inteles mesajul si importanta ei spirituala), precum si indemnul la iubire prin imitarea Inimii lui Isus incoronata cu spini si a Inimii Neprihanitei Maria strapunse de sabie au fost importante pentru inima fiecarui pelerin venit la Paris.
Am inteles cat de actual este acest mesaj al Maicii Domnului, Regina Rozariului, prin cuvintele Maicii Tereza de Calcutta care spunea ca in lumea de azi „persoanele nu mai stiu sa iubeasca si, din aceasta cauza, familiile au devenit fragile, reci si nemultumite”.
Am realizat aici cum Monseniorul Vladimir Ghika a trait chemarea sa prin Paris. In fapt am descoperit dimensiunea lui franceza. Din biografia Monseniorului se vede ca a impartit viata lui pe acest pamant intre Romania si Franta (pentru studii 16 ani in Franta si 8 ani in Romania, iar ca activitate 22 ani in Franta si 15 ani in Romania). Statuia Sf. Vicentiu de Paul din Biserica Sacre-Coeur, din dreapta altarului (privita dinspre usa de la intrare) ne aminteste de locul de unde a fost hirotonit preot si a celebrat prima sa Sfanta Liturghie. Acum am inteles legatura Monseniorului atat de stransa cu Fiicele Caritatii pe care le-a adus in Romania.
Drumul pelerinilor a continuat la Biserica Sfantului Ignatiu, acolo unde Monseniorul a fost numit preot al „Bisericii strainilor” de Paris. O biserica evident plina de semnele iezuitilor, cu un altar in mijlocul bisericii foarte interesant. In acest centru de spiritualitate, astazi se formeaza in Franta generatii de preoti si persoane consacrate.
Prima zi a pelerinajului s-a incheiat cu vizita la Villejuif, in cartierul saracilor si al strainilor, unde Vladimir Ghika a pus bazele infiintarii bisericii de azi „Sfinta Tereza a Pruncului Isus si a Sfintei Fete”.
Aici pelerinii au fost intampinati de pr. Paroh Boniface Sebogo, de origine africana, foarte jovial si cald. Am gasit aici o statuie cu Monseniorul Vladimir Ghika (realizata de sculptorita românca Luana Alexe din Belgia), pusa in coltul din stanga spate al bisericii, similar ca la Sacre – Coeur. Desi nu am putut vedea casa unde a locuit Monseniorul in Villejuif, acum fiind multe constructii noi acolo, a fost un motiv in plus sa realizez cum trec pe langa noi unii oameni, discreti si fara sa atraga prea mult atentia. Dar ei isi fac misiunea de copii ai lui Dumnezeu.
De fapt, am plecat in acest pelerinaj pentru a-l cunoaste si eu mai bine pe Monseniorul Vladimir Ghika, mai ales in tara in care a petrecut cel mai mult timp. Si am realizat ca nu numai ca il simt mai aproape acum, dar a fost in esenta un drum de a descoperi alti oameni, atat pe cei din grupul nostru de pelerini, cat si pe cei care i-am intalnit in acele zile in Paris. Pana la urma Monseniorul Ghika prin teologia aproapelui imi arata ca pot sa gasesc la cei de langa mine multe valori si calitati si ma invita sa descopar prezenta lui Dumnezeu in fiecare dintre ei, chiar daca nu e totdeauna usor.
Varful pelerinajului a fost in zilele de sambata si duminica, 9-10 octombrie, zile deosebit de pline. Sambata am fost gazdele parohiei St. Germain l’Auxerrois, unde am avut marea si placuta surpriza sa descoperim ca parohul, parintele Dominic Schubert, fusese botezat in Catedrala Sf Iosif din Bucuresti si vorbea romaneste. Este demna de apreciere munca facuta de acest parinte paroh impreuna cu o mana de credinciosi pentru a gazdui in conditii deosebit de placute un public numeros venit si pentru cele 4 conferinte foarte interesante, tinute de IPS Ioan Robu, Andrei Brezianu, Monica Brosteanu si Francisca Baltaceanu.
Ziua de duminica a inceput pentru pelerini cu Sfanta Liturghie in Capela Medaliei Miraculoase, prezidata de IPS Ioan Robu. Foarte interesant mi s-a parut ca la finalul predicii a fost invitata o Fiica a Caritatii sa dea marturie despre viata ei de credinta si despre activitatea ei. Cantecele la nai interpretate de Cornelia Tihon in aceasta frumoasa capela au incantat pe numerosii participanti la acest moment.
La ora 15.30 a avut loc o ceremonie greco-catolica in aceeasi biserica. Am avut marea surprindere sa constat ca desi era celebrata in limba romana si a durat aproximativ o ora, biserica era aproape plina. Au fost momente care sa aminteasca si sa continue munca Monseniorului pentru unitatea crestinilor, pentru unirea bisericii catolice cu cea ortodoxa.
Ultima parte a pelerinajului a cuprins alte 3 conferinte cu aceeasi intervenenti remarcabili, in prezenta celor 3 reprezentanti ai familiei Monseniorului Ghika (2 nepoti si o stra-nepoata). Langa mine statea un francez care mi-a spus ca a auzit prima data despre Monseniorul Ghika acum 12 ani, dar ca nu stia prea multe lucruri. Mi-am amintit ca eu am auzit prima data de el prin 2005 si mi-a ramas de la Vladimir Ghika relatia lui speciala cu ingerul pazitor. Sigur ca apoi am descoperit si multe altele, printre care si afirmatia spusa intr-una din conferintele tinute in Bucuresti: „Impreuna, casatoria si preotia pot schimba societatea”.
Ca si familie catolica din Bucuresti, am inteles mai bine personalitatea acestui slujitor al lui Dumnezeu. Merita facuta cunoscuta mai mult, ca astfel sa parcurgem, împreuna cu Monseniorul, pasi din teologia aproapelui si a necesitatii pentru a-I face loc lui Dumnezeu in viata familiilor noastre.

Interviu cu Pierre Hayet

Mgr Ghika au Collège des Bernardins

Memorialul Muzeu Mons. Vladimir Ghika

ABMVG Paris - 17.11.2012

Radio Maria Italia parla di Vladimir Ghika

Monseniorul sub nameti, 02/2012

PARIS, AMBVG, 26 XI 2011

Comemorarea inceputului calvarului Monseniorului cu o expozitie la Catedrala Sf. Iosif din Bucuresti

Arhiepiscopul Ioan Robu a celebrat 67 de ani de viața în "compania" Monseniorului

6 noiembrie 2011, Arhiepiscopul Ioan Robu despre Monseniorul

Conferinta domnului Andrei Brezianu la Montreal

Foto Montreal 3/09/2011

Comemorare mons. Vladimir Ghika

Lansare carte MONSENIORUL

Cuvântul domnului academician Eugen Simion

Cuvântul domnului profesor Neagu Djuvara

Cuvântul doamnei conferenţiar Monica Broşteanu

Cuvântul domnului cercetător Emanuel Cosmovici

Cuvântul doamnei profesor Francisca Băltăceanu

Cuvântul doamnei cercetător Lucia Teodor

Cuvântul ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti