29.12.2013

Tema familiei în spiritualitatea Monseniorului Ghika


În duminica Sfintei Familii din 2013 vă propunem acest articol al doamnei Marina Fara publicat în Revista "Familia creştină" - 02/2005

Două sacramente pot schimba lumea: preoţia şi căsătoria

Vocaţia este esenţială în asumarea stării de viaţă. Monseniorul Ghika a condus "pedagogic" apostolatul valorilor: cu deosebită grijă i-a educat, i-a catehizat pe cei tineri, pentru ca opţiunile lor să fie asumate în deplină libertate şi cu maximum de discernământ. Câţiva fii spirituali ne-au mărturisit această grijă a Monseniorului pentru educarea valorilor şi ceea ce am putut constata din mărturii, din scrierile sale, este o supra-măsură a acestei "pedagogii", care armoniza inima cu raţiunea. Astfel, a trezit în primul rând "gustul" pentru viaţa spirituală, într-un secol în care triumfa raţionalismul relativizant şi deposedarea fiinţei umane de dimensiunea sa religioasă. În viaţa de căsătorie, pregătirea personală, riguroasă, şi privirea aţintită mereu spre Dumnezeu sunt esenţiale.
Horia Cosmovici, unul dintre apropiaţii săi fii spirituali, care a fost alături de Monseniorul Ghika între 1943 şi 1946, ne-a lăsat o carte de referinţă, "Monseniorul" (ed. M.C., 1996). Cuvintele adresate la căsătoria lui de către Monseniorul Ghika, oficiantul principal, explică simplu ceea ce soţii - dar şi societatea - sunt chemaţi să nu uite:
"Iubiţii mei fraţi, căsătoria este un sacrament care ca şi preoţia se reînnoieşte în fiecare zi. Este o "stare" prin care bărbatul şi femeia pot ajunge la sfinţenie, fiind pur şi simplu un soţ bun şi o soţie bună. În căsătorie, ca şi în preoţie, harurile nu se primesc toate deodată, ca în cazul celorlalte sacramente, ci se acordă de-a lungul zilelor, după nevoi. De aici decurge necesitatea pentru soţi de a le cere zilnic.
În domeniul social Dumnezeu nu şi-a rezervat decât două sacramente din şapte. Anume, preoţia şi căsătoria. Preoţia, care coboară pe Cristos pe altar şi căsătoria, care aduce pe creştin în lume. Şi asta este toată problema: întâlnirea dintre creştin şi Cristos, Dumnezeul său.
Singure, căsătoria împreună cu preoţia pot schimba societatea."

28.12.2013

Sinaia, 26 decembrie 2013

 IMAGINI DE LA SINAIA
Pentru parohia noastră din Sinaia a fost astăzi o zi de neuitat. Ieslea cu Pruncușorul Isus, sărbătoarea Sfântului Ștefan și sosirea moaștelor Fericitului Vladimir Ghika.  A fost o zi încărcată cu multă emoție și simțăminte ce nu pot fi exprimate.
Sunt momente în viața noastră în care cuvintele sunt prea sărace, chiar de prisos; lăsăm atunci inima să vorbească Creatorului – inimă la inimă – ceea ce contează este să fii sincer și să te lași călăuzit de El.
Avem nevoie de modele în viața noastră și Mons. Ghika este unul dintre acestea pentru noi. În contact cu el ne simțim mai buni și mai curați în interiorul nostru. Ne-am rugat în tăcere și fiecare dintre noi i-am cerut să mijlocească pentru noi în toate nevoile noastre sufletești, trupești și materiale.
Am plecat încărcați de încredere că va face tot posibilul pentru noi și pentru țara noastră. Prezența moaștelor Mons. Ghika ne-au făcut să ne simțim mai aproape de Isus. Sosirea printre noi a Fericitului Vladimir în Timpul Crăciunului ne-a făcut să simțim în mod unic Nașterea Pruncușorului Isus. Prin intermediul Mons. Ghika am simțit comuniunea Dumnezeu – preot – enoriași.

D-na Mariana

25 decembrie 1873 - 2013: Fer. Vladimir Ghika la 140 de ani de la naştere

S-au împlinit în ziua de Crăciun 140 de ani de la naşterea lui Vladimir Ghika, ridicat la cinstea altarelor la 31 august 2013 la Bucureşti, la Liturghia prezidată de cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. 
În afară de faptul că TVR Iaşi, duminică, 29 decembrie 2013, va transmite o ediţie "Mons. Vladimir Ghika, preot, prinţ şi martir", ne întrebăm care este legătura lui Vladimir Ghika cu Moldova. Deşi a activat mai mult în Arhidieceza de Bucureşti şi în străinătate, Vladimir Ghika a avut legături şi cu Moldova. Nu numai prin faptul că se trăgea dintr-o familie care a dat Moldovei mai mulţi domnitori, dar şi prin faptul că avea un domeniu la Bozieni, lângă Roman, unde venea dese ori. Dintr-un articol al Mons. Anton Gabor, directorul "Presei Bune", aflăm că Vladimir Ghika a fost în catedrala din Iaşi în anul 1904. 
 În Arhiva Episcopiei de Iaşi (AERCIS, dosar 2/1924, f. 369) se păstrează un răspuns dat de ep. Al. Cisar la 19 iulie 1924 pr. Vladimir Ghika la Bozieni: "Cucernice Părinte, Scrisoarea C.V. mi-a ajuns de-abia de scurt timp, deoarece am fost în turneu pastoral prin Basarabia şi în judeţul Fălciu. Mă bucură mult zelul C.V. şi interesul ce-l purtaţi pentru enoriaşii Eparhiei de Iaşi; sunt convins că atenţiunea ce o arătaţi pentru dânşii va impresiona pe toţi şi va ridica mult prestigiul Bisericii Catolice. Relativ la cerea C.V. exprimată în scrisoarea din 17.VI.1924 vă dau bucuros jurisdicţiunea pentru predici, spovezi, servicii divine, funcţiuni bisericeşti etc. pe care le puteţi îndeplini cu consimţământul şi încunoştiinţarea prealabilă a parohului respectiv în tot cuprinsul Eparhiei Catolice de Iaşi, adică în teritoriul Moldovei cât şi al Basarabiei, cât timp veţi binevoi a sta pe la noi. Vă exprim totodată şi mulţumirea mea pentru ajutorul pe care ni-l daţi, căci ştiţi C.V. prea bine cât de puţini suntem şi câtă muncă ar fi de făcut. Bine aţi venit de aceea la noi şi sper că pastoraţia voluntară şi amabilă să vă aducă multă mângâiere sufletească pe lângă răsplata de sus. Primiţi salutare şi binecuvântare în Domnul Isus!" 
 Mons. Anton Gabor l-a vizitat pe Mons. Ghika la Bozieni în august 1934. În Almanahul "Presa Bună" 1935 (p. 81-84), Mons. Gabor scrie despre această vizită. A stat acolo la Bozini trei zile. Apoi Vladimir Ghika a venit la Iaşi fiind primit de ep. Mihai Robu, după care a plecat în Basarabia. Redăm mai jos articolul. 

Pr. Cornel Cadar  (www.ercis.ro


Mons. Vladimir I. Ghika 
pronotar apostolic 

 Aflând printr-o întâmplare fericită, că la Bozieni, jud. Roman, a sosit nu de mult Mons. Vl. I. Ghika, am ţinut cu orice preţ să mă întâlnesc cu dânsul. Era la începutul lunii august. Am plecat îndată la Bozieni, la moşia sa, unde am fost primit foarte bine şi în chip foarte amical atât de domnul ministru Dimitrie I. Ghika cât şi de doamna, soţia domnului ministru şi în chip deosebit de Mons. Vladimir Ghika. Timp de 3 zile am putut sta de vorbă despre cele mai diferite lucruri, iar apoi Mons. Ghika s-a hotărât să vină la Iaşi spre a face o vizită Ex. S. Mons. Mihai Robu şi a merge şi în Basarabia, unde nu fusese încă după unirea Basarabiei la patria mumă.
 Articolul publicat în "Farul nou" No. 16 şi 17 mi-au reînprospătat unele amintiri din trecut. Ca seminarist îl admiram pe acest fiu de principe, stând în genunchi pe lespedea de marmoră din catedrala de Iaşi; era cam prin anul 1904. Nu de mult trecuse la catolicism, studia teologia ca să devină preot; dar respectul faţă de mama l-a făcut să amâie aceată hotărâre. Mons. Ghika a adus în România Maicile de Caritate din Bucureşti, voind să muncească în cartierele mărginaşe ale acestui oraş pentru ajutorarea săracilor. Providenţa l-a voit însă în altă parte. Unele împrejurări externe au dat prilej la aceasta, dar trebuie să le socotim tot spre binele scumpei noastre ţări. Stabilindu-se la Paris, sau stând un timp oarecare cu fratele său la Roma, a putut câştiga tot mai multe simpatii pentru ţara noastră. Ceea ce l-a făcut renumit, a fost munca depusă în unul din cele mai părăsite cartiere ale Parisului "Villejuif". Ziarul "Farul nou" publică un articol tradus din "Orientations" asupra activităţii sale în această parte a oraşului Paris. Ar fi foarte instructiv pentru toţi, de am putea da în întregime acest articol spre edificarea cetitorilor noştri. Nădăjduim că nu după multă vreme vom putea căpăta de la însuşi Mons. Ghika o schiţă a vieţii sale, ca îndrumare şi încurajare puternică de a îmbrăţişa credinţa catolică. Se vor fi întrebând unii, pentruce dânsul nu a rămas în ţară, ca să muncească spre binele ei sufletesc. Le răspund că acum vom şti cu toţii să-i preţuim mai mult activitatea, după ce în străinătate ne-a făcut atâta cinste. În acest loc publicăm câteva fotografii ale acestui mare prelat papal, pe care le-am primit de la doamna ministru, cumnata sa, iar două din ele sunt fotografii originale ale Presei Bune. Îmi exprim nădejdea, că Mons. Vladimir Ghica va petrece vreme mai îndelungată în ţară, ca să poată contribui cu personalitatea şi experienţa sa la pregătirea unirii în credinţă a tuturor românilor.
 A.G. (Almanahul "Presa Bună" 1935, p. 81-84) 




Interviu cu Pierre Hayet

Mgr Ghika au Collège des Bernardins

Memorialul Muzeu Mons. Vladimir Ghika

ABMVG Paris - 17.11.2012

Radio Maria Italia parla di Vladimir Ghika

Monseniorul sub nameti, 02/2012

PARIS, AMBVG, 26 XI 2011

Comemorarea inceputului calvarului Monseniorului cu o expozitie la Catedrala Sf. Iosif din Bucuresti

Arhiepiscopul Ioan Robu a celebrat 67 de ani de viața în "compania" Monseniorului

6 noiembrie 2011, Arhiepiscopul Ioan Robu despre Monseniorul

Conferinta domnului Andrei Brezianu la Montreal

Foto Montreal 3/09/2011

Comemorare mons. Vladimir Ghika

Lansare carte MONSENIORUL

Cuvântul domnului academician Eugen Simion

Cuvântul domnului profesor Neagu Djuvara

Cuvântul doamnei conferenţiar Monica Broşteanu

Cuvântul domnului cercetător Emanuel Cosmovici

Cuvântul doamnei profesor Francisca Băltăceanu

Cuvântul doamnei cercetător Lucia Teodor

Cuvântul ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti