27.05.2013

Je dois vous présenter un nouveau martyr, Mgr Vladimir GHIKA


Mgr Philippe BRIZARD, Protonotaire Apostolique
N-D de Paris, Messe de l’Œuvre d’Orient, 26 mai 2013 


La figure de Vladimir GHIKA, Prince roumain, est attachante à plus d’un titre. Il est né à Constantinople en 1873, il a vécu en France, spécialement à Paris mais a beaucoup voyagé. L’époque est rude : il assiste à la dislocation des empires, voit la naissance des Etats nationaux. Il connut deux guerres mondiales. Issu d’une famille qui régna sur la Moldavie, baptisé dans l’Eglise orthodoxe, il devint catholique sans renier ses racines. Longtemps laïc, c’est à 50 ans qu’il devint prêtre pour le diocèse de Paris. Prêtre ou laïc, il a marqué l’entre-deux-guerres par son action charitable tant dans son pays, qu’à Paris ou à Rome. Il a été proche des grands comme des pauvres, rencontrant le monde de la pensée mais aussi vivant dans une baraque à Villejuif près des prolétaires de la banlieue rouge. Très attaché à la présence divine dans l’eucharistie, il a promu les Congrès eucharistiques Internationaux et parcouru le monde. Sensible à la vie religieuse, il implanta les Filles de la Charité en Roumanie et le Carmel au Japon. Il créa sa propre congrégation dont les intuitions rejoignent celles des nouvelles communautés.
A la croisée des mondes oriental et latin, il est un précurseur en œcuménisme. Le vaste monde devient le village de sa charité. Docteur en théologie, sa spiritualité et son action lui permettent de développer une théologie du besoin et la liturgie du prochain. Sa vie spirituelle est centrée sur la présence du Christ rédempteur dans l’eucharistie ; la puissance de la rédemption passe par le ministère du prêtre. Le don de soi comme abandon confiant à la grâce lui fait concevoir le martyre comme témoignage suprême d’amour. Il ira rejoindre son peuple au début de la 2de Guerre mondiale, vivant avec lui, pendant quinze ans, son infortune sous la violence nazie puis communiste. C’est à cette époque qu’il donne son plein, proche des gréco-catholiques qu’il considère comme authentiquement roumains, il se bat pour eux et ne tarda pas à partager le sort des évêques de cette Eglise dont la mémoire va être évoquée au cours de cette messe. Ayant travaillé à maintenir le lien entre Rome et les Eglises catholiques, il est jeté en prison à l’âge de 80 ans, à cause de sa foi catholique et de ses œuvres missionnaires. C’est en 1954 qu’il meurt épuisé, sous le regard admiratif et compatissant de ses compagnons de prison dans une oblation silencieuse de sa vie. Son désir a été exaucé.
Le procès de béatification s’est achevé à Rome le 19 février 2013 ; le pape François l’a déclaré martyr le 27 mars 2013. La béatification du Vénérable Vladimir Ghika aura lieu le 31 août prochain à Bucarest. Rendons grâce à Dieu.

(0:5:40 - 0:10:10)

26.05.2013

Monseniorul Ghika va fi evocat la Sfânta Liturghie Greco-Catolică în Catedrala Notre-Dame din Paris


http://www.ktotv.com/
26/05/2013 - 15:30 : Messe à Notre Dame - Messe de l'Oeuvre d'Orient
Cette messe sera célébrée selon le rite byzantin par S.B. le Cardinal Lucian Muresan, Archevêque Majeur de l'Eglise Gréco-Catholique Roumaine, et sous la présidence de S.E. Mgr André Vingt-Trois, Cardinal Archevêque de Paris et Ordinaire des catholiques orientaux en France.

Ne face cunoscut că:

În catedrala Notre Dame din Paris va fi celebrată Sfânta Liturghie Greco-Catolică în limba română, duminică, 26 mai 2013, la ora 15,30. Evenimentul se află sub înaltul patronaj al Eminenţei Sale Cardinalul Andre Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris, fiind celebrată de Preafericirea Sa Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice din România, împreună cu alţi 4 ierarhi ai acestei Biserici : PS Alexandru, Episcop greco-catolic de Lugoj; PS Florentin, Episcop Greco-Catolic de Cluj-Gherla; PS Mihai, Episcop Greco-Catolic de Bucureşti şi PS Claudiu Episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore.
Evenimentul este istoric, întrucât în 2013, catedrala Parisului sărbătoreşte 850 ani de existenţă iar celebrarea Sfintei Liturghii în limba româna se înscrie în momentele liturgice organizate cu ocazia acestui Jubileu.
Liturghia în limba română de la Notre Dame este organizată împreuna cu asociaţia franceză l`Oeuvre d`Orient, care sprijină de peste 150 ani misiunea de evanghelizare a Bisericilor Răsăritene aflate în comuniune cu Scaunul Apostolic. Această celebrare, se înscrie, totodată, pe linia Cauzei de beatificare a Episcopilor greco-catolici români. Ei au murit în închisorile comuniste din România dar martiriul lor este o mărturie de credinţă în fata întregii Biserici. Dosarul lor este în examinare la Vatican.
Slujba va fi transmisă în direct de televiziunea franceză KTO, putând fi urmărită prin satelit sau prin internet pe site-ulwww.ktotv.com.

pr. Cristian Crişan 
Rectorul Misiunii Greco-Catolice Române din Paris

24.05.2013

București, lansarea cărții Aidei Batrînu

„Rugați-vă toți pentru mine...”
Un studiu despre Vladimir Ghika și martiriul său acceptat și suferit,
plecând de la scrisorile trimise fratelui în exil.

„Cartea de faţă încearcă să creioneze drumul de sfinţenie încununat cu martiriul, al Monseniorului Vladimir Ghika, într-un limbaj accesibil şi într-o manieră plăcut narativă, specifică stilului şi personalităţii autoarei. Totodată lucrarea se conturează ca un edificiu spiritual, rod în timp al studiului şi maturizării persoanei care a dobândit titlul de doctor în teologie: Aida Bătrînu. Recomandăm cu căldură lecturarea acestui volum pasionaţilor de cărţi valoroase, iar autoarei îi dorim să-şi continue acest drum cu tot mai mult curaj şi încredere. Omnia cum Deo!” scrie Pr. Prof. Univ. Dr. Isidor Mărtincă în Cuvânt Înainte.
Autoarea este născută la Brăila, a absolvit Facultatea de Chimie Organică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti şi Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti (master în Credinţă şi psihologie) fiind doctor în Teologie Romano-Catolică, Universitatea din Bucureşti, din 2011.

17.05.2013

"Il principe mendicante di amore per Cristo" a ajuns la Papa Francisc


     Emotie si mare bucurie. Acestea sunt sentimentele pe care mi le-a impartasit in dimineata zilei de 15 mai, in ajunul comemorarii martiriului lui Vladimir Ghika, Anca Martinas, autoarea ultimei scrute biografii a Monseniorului aparuta in librariile din Italia.
     Anca lucreaza la Radio Vatican si a avut privilegiul unei audiente private la Papa Francisc in cadrul careia i-a oferit acestuia ultima sa publicatie.
     Evenimentul a capatat cu atat mai multa simnificatie cu cat cartea este despre cel pe care chiar Papa Francisc l-a recunoscut drept martir si ca urmare va fi beatificat pe 31 august 2013.
   
"Sunt multe puncte comune intre ministerul lui Vladimir Ghika si modul in care propune Papa Francisc slujirea urmasului Sfantului Petru!" spunea Anca, buna cunoascatoare a vietii Monseniorului si martora directa a evenimentelor de inceput de pontificat a actualului Vicar al lui Cristos.
 
    Ne bucuram ca in curand va fi disponibila si traducerea in limba romana a acestei scurte biografii a Monseniorului Ghika care va ramane cu siguranta nu numai in memoria cititorilor dar si in inima lor impreuna cu cel despre care scrie cu condei jurnalistic Anca.

Reamintim ca Anca Martinas a publicat si un articol mare despre Vladimir Ghika in L'Osservatore Romano, cotidianul oficial al Sfantului Scaun, la 19 mai 2010, cu titlul "Uomo di Dio nelle accademie e nelle banlieue".


16.05.2013

Au inceput inscrierile pentru participarea la Liturghia Beatificarii!

Astăzi, 16 mai, ziua întoarcerii în casa Tatălui Ceresc a preotului martir Vladimir Ghika,
au început înscrierile pentru participarea la celebrarea Liturghiei de beatificare a Monseniorului Vladimir Ghika. Înscrierile se fac prin intermediul parohiilor, completând ”Biletul de înscriere”, care este nominal.

 Pe baza acestui bilet, se va elibera ulterior legitimația de intrare la ROMEXPO – locaţia în care se va ţine Sfânta Liturghie de beatificare.

Data limită de predare a biletelor de înscriere la propria parohie este marţi 25 iunie. Numărul de telefon este util pentru o mai bună comunicare şi organizare la nivel de parohie; E-mailul este necesar pentru newsletter-ul pe care pelerinii îl vor primi atât înainte cât şi după evenimentul beatificării.




Persoană de contact pentru informații suplimentare:
Pr. Fabian Măriuţ
responsabil cu organizarea credincioşilor
la Liturghia de Beatificare a
Monseniorului Vladimir Ghika

12.05.2013

Vladimir Ghika: o mărturie convingătoare

Pr. Fabian MĂRIUȚ

De câţiva ani, credincioșii şi familiile parohiilor din Arhidieceză se adună pe data de 16 mai la biserica Sfânta Tereza şi la cimitirul Bellu pentru a-l comemora pe Vladimir Ghika, preot şi martir al Bisericii lui Cristos. Anul acesta, întâlnirea e presărată de freamătul ridicării sale la cinstea altarelor. Biserica noastră locală se pregăteşte de sărbătoare.
Propunând Anul Credinţei, emeritul Papă Benedict ne asigura că „poarta credinţei este mereu deschisă” (Porta Fidei 1). Înainte de a se închide poarta care marca ieşirea sa din viaţa activă a Bisericii, a ţinut să deschidă din plin poarta credinţei, asigurându-ne că viaţa contemplativă este o dimensiune la fel de importantă a vieţii creştine. O mărturisire convingătoare a celui care - aşa cum a spus-o înainte de ultimul salut ca papă - acum se pregăteşte pentru ultima etapă a pelerinajului său pământesc spre întâlnirea definitivă cu Cristos în casa Tatălui ceresc. Pentru noi, credincioşi şi familii ale Arhidiecezei de Bucureşti, Anul Credinţei înseamnă o poartă deschisă către Biserica nevăzută a sfinţilor din cer, unde, la ceata mijlocitoare a fericiţilor şi a sfinţilor, se alătură unul dintre fiii meleagurilor române.
Gândul ni se îndreaptă şi mai mult acum, în luna mai, luna florilor, către Vladimir Ghika, venerabilul preot şi mărturisitor al diecezei noastre şi al Bisericii universale, care a intrat pas cu pas prin poarta credinţei şi care acum, parcă se pregăteşte să coboare încă o dată în rândul fraţilor săi de neam şi de credinţă.
O coborâre începută deja din timpul pelerinajului său pământesc în care - aşa cum se arată în introducerea la culegerea „Gânduri pentru fiecare zi”, numită şi „grădina gândurilor” - a trăit şi a murit ca un sfânt şi martir al credinţei. O grădină cu totul specială, deoarece în ea nici o floare nu poate fi ruptă, ci doar privită, contemplată. Deja din timpul vieţii sale, o floare sau alta a fost dăruită posterităţii, adică nouă, fiilor săi spirituali, ca drumul să ne fie presărat de frumuseţe. La umbra fiecărui gând, întrezărim vocea sa blajină.
În manuscrisele sale, repetă deseori expresia „fii mei spirituali”, iar către fratele său Dimitrie, mai tânăr cu un an, se recomandă ca fiind Bătrânul Vlad. Monseniorul e părinte care poartă de grijă fiilor săi. Ca bătrân, e presbyteros, în sensul pe care primele comunităţi creştine i-l dădeau termenului, adică înţelept, sfătuitor, mângâietor, dar şi om cu autoritate. Autoritate, nu autoritarism, că aceasta provine din vasta experienţă de viaţă a unui om răpus de Duhul Sfânt: „Doamne, dacă îţi cer uneori un semn sensibil al harului tău, nu o fac pentru a fi mai sigur de tine, ci pentru a fi mai sigur de mine”.
Cu înţelepciune, spunea „străduieştete în aşa fel încât, ajuns la o vârstă memorabilă, această vârstă să aibă şi ea ceva memorabil în ea”. De care vârstă e vorba? Poate de cea a anilor. Şi mai sigur, de cea a harului. Cum, oare, să nu fi răsunat în inima sa de păstor cuvintele apostolului Paul „de a înainta către starea omului desăvârşit, la măsura vârstei plinătăţii lui Cristos” (Ef 4,13)? Sfântul Paul spunea aceste cuvinte pe când era în temniţă. Din temniţă, de la Jilava, Monseniorul avea să scrie pe unul din bileţele: „cel ce se despoaie pentru ceilalţi, se îmbracă întru Cristos”. La vârsta desăvârşită se ajunge printr-o permanentă lepădare de sine şi îmbrăcare cu Cristos. Acolo, la Jilava, în frig şi umezeală, unii deţinuţi l-au îmbrăcat la propriu, deoarece oasele sale nu puteau suferi regimul de detenţie, iar el, la rândul său, i-a îmbrăcat cu puterea mărturiei sale, care izvora din convingerea transmisă în acest gând: „eu nu sunt mort, n-aş accepta niciodată moartea. El trăieşte în mine şi mă face să-i văd privirea. Nu mă voi lăsa niciodată să fiu despărţit de El”. Această legătură temeinică, de nezdruncinat, cu Cristos cel Înviat era la temelia vieţii sale.
În grădina de gânduri a Monseniorului se află flori care ne îndreaptă către cer: „Cerul nu face umbră”. Cer, pământ, sub pământ: Cristos cel înviat desfiinţează această ruptură. Nu mai e loc de umbre. El ne-a învăţat: Tatăl nostru care eşti în ceruri. În credinţă, cerul este înainte de toate o stare şi nu un loc. Împărăţia cerurilor trece dincolo de spaţiu şi timp, trece dincolo de a fi un deasupra şi un dedesubt, de a fi o locuinţă. Isus s-a suit la cer fără a părăsi pământul. Cerul este comuniunea deplină cu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. „Cerul e adăpostul meu; - ce importanță are dacă e singurul?”… „Calea spre Cer este strâmtă, dar Cerul e larg. Calea spre Cer este strâmtă, dar e mult mai uşor să nu te abaţi din drum mergând pe o cărare decât printr-o câmpie”.
Din partea noastră, inimi gata de sărbătoare…

 (Actualitatea Crestina, 5/2013)

08.05.2013

Beatificarea: Bucuresti, 31 august 2013



Arhiepiscopia
Romano-Catolică
Bucureşti
Str. G-ral Berthelot 19, 010164 Bucureşti (RO)
Tel. +40 21 2015411, +40 21 2015400, birouldepresa@arcb.ro


            Nr. 297/08.05.2013
COMUNICAT DE PRESĂ
Vladimir Ghika va fi beatificat la 31 august 2013, la București

Monseniorul Vladimir Ghika (1873-1954), preot romano-catolic și principe român, al cărui martiriu pentru credință a fost recunoscut de Papa Francisc la 27 martie a.c., va fi beatificat sâmbătă, 31 august 2013, ora 11.00, la București, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne oficiată la Romexpo (Piața Presei Libere).
Sfânta Liturghie a beatificării va fi prezidată de trimisul Papei Francisc, Eminența Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților. Odată declarat fericit, monseniorul Vladimir Ghika va fi înscris în rândul fericiților și sfinților Bisericii Catolice și introdus în calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de București, şi sărbătorit la 16 mai, ziua martiriului său.
Monseniorul Vladimir Ghika este al treilea martir catolic din România, din perioada prigoanei comuniste, declarat fericit de către Biserica Catolică, după Szilárd Ignác Bogdánffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare și Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, și János Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava.
Beatificarea (din lat. beatificatio) este actul prin care Papa, în urma unor investigaţii începute în dieceză şi continuate la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, acordă unui creştin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuţile în chip eroic, titlul de „Fericit” şi permite să i se aducă un cult public de către un grup limitat de credincioşi, cum ar fi o ţară, o dieceză etc (cf. Ioan Tamaş, Mic dicţionar creştin catolic, Ed. Sapientia, Iaşi 2001).

Pr. Francisc Doboş
Purtător de cuvânt
Tel. 0755 065 069
birouldepresa@arcb.rofrancisc.dobos@gmail.com

01.05.2013

A propos de Monseigneur Vladimir GHIKA (39)

Michel PRAT, OblSB

Monseigneur Vladimir Ghika, dans son livre “Pensées pour la suite des jours” - page 25 Ed. Beauchesne - a écrit:
“Que mes joies ne m’arrivent jamais à travers la douleur d’autrui! Que mes souffrances servent toutes à procurer à d’autres quelque joie! Que ma destinée n’écrase rien sur son passage!” 

 Au chapitre VIII des dialogues de saint Grégoire, un disciple de Benoît, Maur, se réjouit de la mort du prêtre Florent qui voulait lui-même la mort de Benoît. Quand Maur annonça à l’homme de Dieu Benoît ce qu’il croyait être une bonne nouvelle, c’est à dire la fin du prêtre Florent, Benoît “s’abandonna à sa douleur: et parce que son ennemi était mort, et parce que son disciple se réjouissait de la mort d’un ennemi. Il imposa au disciple une pénitence pour avoir osé, avec un tel message, se réjouir de la disparition de son ennemi.”
Un chrétien ne se réjouit pas de la mort, ni même de la douleur d’un homme.
La mort du Christ sur la croix suivie de sa résurrection est l’événement fondateur du christianisme et cette mort fait suite aux souffrances du Christ endurées sur la croix. Ceux qui se disent chrétiens disent “leur joie de croire, leur joie de vivre”: cf. le livre de François Varillon- Ed. du Centurion- 1989. En particulier les chapitres “Vivre c’est espérer” et “L’Evangile un appel à la foi et à la liberté”. Le Christ révèle qui est Dieu. La Bonne Nouvelle est d’abord la révélation du Père qui nous est donnée en Jésus Christ. L’Evangile est d’abord la réponse à la question que, de tout temps, les hommes se sont posée: qui est Dieu?(F. Varillon) Il s’agit de devenir libres d’aimer comme Dieu aime, d’être divins comme Dieu est Dieu, de devenir ce qu’Il est.(Id., paragraphe Aimer les hommes de l’amour même de Dieu) Le Père de Lubac a dit un jour: “En dehors de l’amour de Dieu, l’amour des hommes risque fort de n’être qu’une extension de l’amour de soi.”(Id. fin de ce même paragraphe)
Enfin, en Luc 24,26: “Ne fallait-il pas que le Christ endurât ces souffrances pour entrer dans sa gloire ?”: A l’image du Christ, que nos souffrances servent à procurer à d’autres quelque joie!
 A SUIVRE...

Interviu cu Pierre Hayet

Mgr Ghika au Collège des Bernardins

Memorialul Muzeu Mons. Vladimir Ghika

ABMVG Paris - 17.11.2012

Radio Maria Italia parla di Vladimir Ghika

Monseniorul sub nameti, 02/2012

PARIS, AMBVG, 26 XI 2011

Comemorarea inceputului calvarului Monseniorului cu o expozitie la Catedrala Sf. Iosif din Bucuresti

Arhiepiscopul Ioan Robu a celebrat 67 de ani de viața în "compania" Monseniorului

6 noiembrie 2011, Arhiepiscopul Ioan Robu despre Monseniorul

Conferinta domnului Andrei Brezianu la Montreal

Foto Montreal 3/09/2011

Comemorare mons. Vladimir Ghika

Lansare carte MONSENIORUL

Cuvântul domnului academician Eugen Simion

Cuvântul domnului profesor Neagu Djuvara

Cuvântul doamnei conferenţiar Monica Broşteanu

Cuvântul domnului cercetător Emanuel Cosmovici

Cuvântul doamnei profesor Francisca Băltăceanu

Cuvântul doamnei cercetător Lucia Teodor

Cuvântul ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti