30.06.2009

de la Fr. Michel PRAT

De la Villejuif avem o alta voce care a ajuns la noi prin intermediul si preocuparea Sr. Antoneta Vlaicu. In imagine avem calepa benedictinilor de pe Rue de la Source.

C'est une chance pour nous la béatification possible de Mgr, pour nous paroissiens de l'église
Sainte Thérèse de l'Enfant Jésus et de la Sainte Face à Villejuif.
La pierre qu'ont jetée les habitants de ce lieu sur Mgr quand il est arrivé pour évangéliser cette banlieue déshéritée, est devenue la pierre d'angle. C'est une chance pour nous que Mgr soit prince, prêtre et martyr de la foi et originaire d'un pays d'Europe de l'est: nous avons besoin des chrétiens de l'Europe de l'est et Mgr est issu d'une famille noble; être chrétien ne signifie pas le nivellement par le bas. Pour moi, oblat bénédictin de l'abbaye Sainte Marie de la Source à Paris et paroissien de Sainte Thérèse, c'est une double chance parce que Mgr a séjourné pendant quelques années, avant d'arriver à Villejuif, dans cette abbaye bénédictine: il aimait la vie monacale et a laissé un très bon souvenir rue de la Source.
Fr. Michel PRAT, oblat bénédictin

Villejuif, le 29 juin 2009

26.06.2009

ecouri din Villejuif...


Avem noi ecouri ale celebrării de la Villejuif din 17 mai 2009. Le preluam din Buletinul informativ al Parohiei Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Villejuif.

La paroisse Sainte Thérèse fête ses 75 ans ...
L'ambiance était à la fête le dimanche 17 mai pour célébrer les 75 ans de la paroisse sainte Thérèse de l'enfant Jésus. L'église, entièrement rénovée, avait été joyeusement décorée aux couleurs de l"arc en ciel et les paroissiens avaient droit pour les accueillir à de beaux rubans dans les même tons. La cérémonie permit de rendre hommage aux diverses origines des paroissiens : la prière universelle fut dite en plusieurs langues (roumain, espagnol, ivoirien, indien et français) et on eut droit a un chant antillais et une prière du Burkina Faso. Même les enfants participèrent en entonnant une version chantée et mimée du Cantique des Cantiques. Notre évêque Monseigneur Michel Santier s'était joint à la fête et a béni le nouveau siège de présidence (où le prêtre accueille les paroissiens et les envoie en mission), le nouvel ambon (où la parole de Dieu est lue) ainsi que la statue du vénérable Vladimir Ghika. Cette magnifique statue, sombre et élancée, a été réalisée par Luana, une sculpteuse belge, et grâce au soutien de la Fondation de la paroisse. Au cours de l'homélie et puis lors d'un court métrage, nous avons pu découvrir la personnalité charismatique de cet homme de foi, qui arriva dans le quartier nord de Villejuif dans les années 30 en tant que missionnaire. Il fut à l'initiative de la construction de la paroisse sainte Thérèse. Il mourut en 1954 dans une prison en Roumanie, martyr de sa foi sous la dictature communiste. La fête se termina dans le jardin avec l'apéritif, le déjeuner et pour finir en beauté un dernier tour de chant de la chorale.
Juliette Declairieux

--------

17 mai 2009 ! C'est la joie à Ste Thérèse. Nous fêtons les 75 ans de notre chapelle toute décorée. Notre évêque nous fait l'honneur d'être parmi nous.
A l'origine de notre paroisse un prêtre roumain Vladimir Ghika qui demande à venir dans une banlieue parisienne. L'Archevêque de Paris de l'époque, Monseigneur Champtal, l'installe en 1926 dans une baraque, rue Pasteur, qui servira aussi de chapelle. Retourné en Roumanie il est reconnu martyr ayant été jeté en prison à 80 ans. Une cause de béatification a été introduite à Rome. C'est pour cela que nous avons eu la joie de recevoir chez nous 30 roumains, dont 4 de sa famille, pour lui rendre hommage avec nous. Une statue à son effigie a été bénie par notre évêque ; un film a été passé, commenté par le père Dominique et Béatrice Durrande. Notre messe a été très vivante, plusieurs prêtres l'ont concélébrée, dont un ancien de Ste Thérèse, père Michel Rager. Puis à la fin de la messe, grande surprise, 4 personnes ont été décorée par l'évêque de la médaille du mérite diocésain. La journée continue dans la joie ; pot de l'amitié, repas partagé, chants, puis partage avec le père roumain, suivi d'un repas. Ce n'est qu'en 1934 que nous aurons, grâce aux Chantiers du Cardinal, une chapelle en dur. Cette joie partagée nous a permis de resserrer nos liens d'amitié.

Mme Henriette Mequios

15.06.2009

Monseniorul... printre familii!!!

De pe www.arcb.ro, aflăm:
"Duhul Sfânt, Monseniorul Vladimir Ghika, viaţa de familie au fost câteva dintre temele asupra cărora au reflectat câteva zeci de familii catolice din nouă parohii ale Arhidiecezei, reunite în perioada 5-7 iunie 2009 la Mănăstirea călugărilor carmelitani desculţi de la Ciofliceni (Snagov).
Întâlnirea familiilor catolice din Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, ajunsă la a II-a ediţie, a reunit 113 persoane din Brăila, Giurgiu, Ploieşti şi Bucureşti (parohiile „Sfânta Cruce", „Adormirea Maicii Domnului", „Sfânta Tereza", Cioplea, Bărăţia, Catedrala „Sfântul Iosif"), şi a fost organizată de Centrul Diecezan pentru Pastoraţia Familiilor.
Sub îndrumarea pr. Fabian Măriuţ, responsabil cu pastoraţia familiilor în Arhidieceză, familiile au participat la conferinţe, au meditat, s-au rugat împreună, au reflectat şi au discutat diferite teme - aflăm dintr-o corespondenţă de la Cornel Bărbuţ.
Participanţii la întâlnire s-au bucurat şi de prezenţa Preasfinţitului Cornel Damian, Episcop auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, la sfânta Liturghie celebrată în seara de duminică, 7 iunie, în capela mănăstirii de la Ciofliceni."
La aceeași adresă găsiți și un album foto al întâlnirii!!!

14.06.2009

O biografie "francofonă" a Monseniorului


Pentru cicitori în limba franceză poate fi de interes această biografie a Monseniorului editată de Charles Molette. Concluzia este semnată în 16-17 mai 2007, însă se pare că textul este o dezvoltare a unei conferințe din 2002. Oricum, acesta este unul dintre puținele texte disponibile, dintre cele tipărite în ultimii ani despre Vladimir Ghika, chiar dacă și acesta doar pe internet sau la evenimentele dedicate Monseniorului Ghika în Franța (sperăm și la următoarele din Italia). Așadar cartea se poate procura de pe pagina de internet a AIDE A L'EGLISE EN DETRESSE.
Experiența autorului, Monseniorul Molette, de istoric și de postulator face ca lucrearea de față să capete și mai multă greutate în ceea ce privește rigoarea documentară a textului. Practic nu evită să citeze nici una dintre biografiile precedente și se bucură de apariția primelor documente de la securitate cu privire la Monseniorul Vladimir Ghika.
În așteptarea noii biografii documentate a Slujitorului lui Dumnezeu, cea la care lucrează deja un grup important de intelectuali și istorici, acest volum de doar 95 de pagini poate astâmpăra setea de cunoaștere a prietenilor lui.

12.06.2009

BUCURESTI - VLADIMIR GHIKA / pe Google Earth

Pentru că eram în ambitul bucureștean cu articolul precedent, vreau sa vă împartașesc ceea ce am observat pe Google Earth. Această fotografie a lui Marian Dorobantu este selectată pentru ilustrarea hărții Bucureștiului, respectiv a intersecției unde se află statuia, lângă Biserica Franceză dedicată Preasfintei Inimi a lui Isus (nu uitati invitatia de a o vizita în această lună).
Probabil că ar putea fi selectată și o fotografie cu biserica, dacă cineva ar propune-o webmasterilor de la google/panoramio.

11.06.2009

București, 17 mai - cu ochii Claudiei Stan

Din ultimul număr (6/2009) al Revistei Actualitatea Creștină aflăm de la Claudia Stan:
"Duminică, 17 mai, Asociația Familiilor Catolice Vladimir Ghika a organizat comemorarea a 55 de ani de la trecerea la Domnul a patronului său spiritual. Manifestarea a început la ora 17:00, cu recitarea rugăciunii Rozariului și cântarea Litaniei Lauretane la mormântul Monseniorului, din cimitirul Bellu Ortodox, moment la care au participat aproximativ 50 de persoane, sub îndrumarea pr. Fabian Măriuț (responsabil cu pastorația familiilor în Arhidieceza de București), pr. Niculae Farcaș (paroh al parohiei Sfânta Tereza a Pruncului Isus), pr. Petrică Boroș (vicar la la aceeași parohie).
A urmat Sfânta Liturghie în biserica parohiei Sfânta Tereza a Pruncului Isus, prilej cu care, la predică, părintele Fabian Mãriuț a evocat figura martirului Vladimir Ghika, prinț, preot și apostol al lui Isus Cristos, torturat și ucis pentru fermitatea mãrturisirii credinței creștine în temnița comunistã de la Jilava.
După Liturghie, participanții la comemorare, în număr de aproximativ 80, s-au întâlnit în amfiteatrul Colegiului Romano-Catolic Sfântul Iosif pentru a asculta mărturiile impresionante a trei persoane care l-au cunoscut, direct sau indirect, pe Mons. Ghika. Prima dintre acestea, sr. Josefa Erdeș, călugăriță oblată asumpționistă, a revelat figura Monseniorului ca personaj erudit și carismatic, așa cum a avut privilegiul să-l cunoască prin participarea la catehezele pe care el le prezenta tineretului catolic, spre sfârșitul anilor ’40, prin vizitele făcute bolnavilor din spitalul Panduri (unde sr. Josefa slujea ca soră medicală), prin influența avută asupra unor convertiri.
Al doilea invitat care a evocat figura Monseniorului a fost domnul Emanuel Cosmovici, care l-a cunoscut indirect, din relatările părinților săi, fii spirituali ai acestuia. La final, domnul doctor Yves Cernea a dat o mărturie deosebit de emoționantă, în care a rememorat anii studenției, care i-au prilejuit nu numai intrarea în cercul de fii spirituali ai Monseniorului, ci și o convertire profundă la Cristos, prin mijlocirea aceluiași slujitor al lui Dumnezeu.
Toți cei trei invitați l-au evocat pe Monsenior ca pe un preot exemplar, cu o viață de o sfințenie unanim recunoscută, cinstindu-i jertfa pentru credința catolică, emblematică pentru mărturisirea creștină în vremurile comuniste și exprimând nădejdea că Biserica îl va ridica pe Monsenior, cât mai curând, la cinstea altarelor."
Claudia Stan

10.06.2009

Roma - despre Monseniorul!!

Acum, când alegerile s-au încheiat, pot să vorbesc fără nici un pericolul de a fi interpretat, despre întâlnirea de la Roma din 4 iunie 2009, de la Colegiul "Pio Romeno" al Bisericii Greco-Catolice din România. Agențiile de presă mai importante și câteva ziare au amintit că Ministrul de Externe al României a vizitat acest lăcaș de cultură și spiritualitate, însă probleme stringente ale agendei domnului Cristian Diaconescu nu au permis dezvoltarea știrii.
Având invitația parintelui rector al colegiului, pr. Claudiu Lucian Pop, am putut asista la acest moment, marcat de rugăciune în capelă și de un dialog între gazde și oaspete. Memoria lui Nicolae Steinhardt, în calitate profesor de limba franceză dar și de formator pentru valori, a făcut de fundal discursului domnului ministru. Din întrebările gazdelor sigur că nu au lipsit cele legate de patrimoniul Bisericii Greco-Catolice, însă accentul a fost pus pe dorința de a înțelege mai bine rolul politicului și al diplomaței în societatea românească privită în complexitatea ei.
Motivul pentru care am voit să prezint această vizită este că am avut ocazia să îi vorbesc domnului Diaconescu și despre Vladimir Ghika, fiindu-i prezentat în calitatea mea de postulator al cauzei de beatificare. Domnul ministru s-a arătat interesat de proces și a voit să înțeleagă în ce constă. Preasfințitul Florentin Crihălmeanu, prezent la discuție a dat lămuriri despre subiect dar a manifestat și dorința Bisericii Catolice din România să avanseze și celelalte precese ale episcopilor martiri. Aceste figuri luminoase pot reprezenta pentru poporul român un imbod pentru a păși cu mai multă fermitate pe calea virtuții lăsând-o pe cea care îndepărtează de Cristos și de omenie!
Domnul Ambasador în Italia, Răzvan Rusu, și domnul George Bologan au amintit și celelalte evenimente legate de Monseniorul, fie că au avut loc (Paris și Bolonia), fie că sunt în pregătire, ca cea de la Roma din ocrombrie 2009, la "Academia di Romania".
Celgiul "Pio Romeno" a fost deja teatrul unui eveniment legat de Monseniorul Ghika în octombrie 2008, iată afișul de atunci:

08.06.2009

Villejuif, 17 mai - cu ochii părintelui Francis Volle

Pour maintenir un souvenir précieux

Le souvenir à maintenir précieusement est celui de Mgr.Vladimir Ghika, ce prince roumain mort dans les prisons communistes de Roumanie en 1954. Une figure descendue de quelque icône, a-t-on écrit.
Le souvenir en question s’estomperait chez nous s’il n’était question d’instruire à Rome son procès de canonisation, à quoi s’applique l’actuel archevêque catholique de Bucarest, Mgr. Ioan Robu. Et si des réalisations d’autre temps qui lui sont dues, au moins partiellement, ne faisaient aussi parler de lui.
Ainsi la fête des 75 ans de la paroisse « Sainte Thérèse de l’Enfant-Jésus » à Villejuif, le dimanche 17 mai 09, paroisse dont il fut le premier « desservant » si l’on peut dire (elle n’était qu’en gestation, de son temps, sous forme d’une baraque. Elle a été prise en charge plus tard dans « les Chantiers du Cardinal »).
Mgr.Michel Santier, évêque de Créteil, venu présider la cérémonie pouvait être content, devant la constatation d’une telle ferveur chrétienne dans ce coin de banlieue autrefois dite « rouge ». Au moins 300 personnes, dont beaucoup d’immigrés, se pressant dans la nef et ses bas-cotés.
Le père Boniface Sebogo, curé, pouvait aussi être content de la participation active des divers groupes constitutifs de son petit monde (et de la bénédiction pour lui nominale de Benoît XVI).
Les amis de Mgr.Ghika, établis en France ou venus tout exprès de Roumanie, accompagnés par Père Ioan Ciobanu, pouvaient être contents à leur tour de voir se ranimer la flamme de leur prince (une statue -grandeur nature- bénie en la circonstance, sans doute la première en France à ce jour).Parmi ces amis il y avait et il y a les membres de notre Association « Virgo Fidelis » dont notre Monseigneur V.G. fut en son temps l’inspirateur.
Messe, film, repas festif, chorale.
…On m’a interrogé sur l’issue éventuelle du procès en canonisation de l’intéressé. Bien sûr je ne suis pas dans les secrets de la Congrégation romaine qui en débattra, mais il me semble que ce ne peut être que question de persévérance dans la demande tellement sont évidents, dans les témoignages conservés de lui, les souffrances pour sa foi de Mgr. Ghika et son plus que généreux pardon pour les bourreaux.

Francis Volle, C.P.C.R.
________________

Pentru a pastra o amintire pretioasa

Trebuie sa pastram nestirbita amintirea Monseniorului Vladimir Ghika, acest print roman, devenit preot, care a murit intr-o inchisoare comunista din Romania in 1954 - se spune, o figura coborata din icoane.
La noi, aceasta amintire s-ar sterge, daca nu s-ar fi deschis la Roma procesul de canonizare, de care se ocupa cu asiduitate Arhiepiscopul Ioan Robu. Si daca realizari de altadata, pe care i le datoram, nu faceau sa se vorbeasca de el.
Astfel, putem aminti, sarbatorirea a 75 de ani ai parohiei Sfanta Tereza a Pruncului Isus, la Villejuif, duminica 17 mai 2009, parohie pe care, el a fost primul care a servit-o, daca am putea spune astfel (in acel timp, ea nu era decat in perioada de gestatie. Biserica era sub forma unei baraci, apoi a fost construita prin "Les chantiers du Cardinal").
Mgr. Michel Santier, episcop de Créteil, venit sa prezideze ceremonia, nu putea fi decat incantat, constatand o astfel de fervoare crestina in acest colt de suburbie, altadata numita "rosie". Erau cel putin 300 de persoane, dintre care multi imigranti, inghesuindu-se in navata centrala si cele laterale ale biserci.
Parintele Boniface Sebogo, parohul, era deosebit de incantat de participarea activa a diverselor grupuri constituite dintre enoriasii sai (si de binecuvantarea trimisa nominal de Papa Benedict al XVI-lea).
Prietenii Monseniorului Ghika, stabiliti in Franta sau veniti special din Romania, insotiti de Parintele Ioan Ciobanu, erau la randul lor incantati vazand renascand flacara printului lor (o statuie, de marime naturala, binecuvantata la acest eveniment, fara indoiala, pana astazi,prima in Franta).
Printre acesti prieteni erau si membri asociatiei noastre "Virgo Fidelis", al carui inspirator a fost, la origine, Monsenorul Ghika.
Am avut parte in acea zi de Liturghie, film, masa festiva si corala.
…Am fost intrebat de posibilitatea de a conclude procesul de canonizare al Monseniorului. Bineinteles, nu cunosc secretele Congregatiei romane, care dezbate cauza. Mi se pare ca nu poate fi vorba decat de perseverenta pentru aceasta cerere, atat de evidente sant marturiile pastrate despre el, suferintele Monseniorului Ghika pentru credinta sa si in plus iertarea mai mult decat generoasa pentru calaii sai.

Francis Volle

prietenii de la Paris!

Acum câteva zile am primit alte fotografii de la evenimentul din 15 aprilie 2009, de la Ambasada României la Paris. Sunt bucuros că pot să fac publică această fotografie care vă ajută să le cunoașteți pe cele două prietene ale Monseniorului care au semnat articolele publicate anterior, despre celebrarea de la Notre Dame și de la Villejuif, Sr. Antoneta Vlaicu și Maria Sander (prima și a doua de la stânga la dreapta).
Fotografia ne-o dezvăluie și pe cea care s-a ocupat direct (și disceret, ca și aici) din partea Ambasadei de acea serată pariziană, Laria Stoian. Dânsa a fost cea care m-a introdus personal în tainele evenimentului prezentându-mi și o parte dintre colaboratorii săi și dintre invitați.
Cu această ocazie facem cunoștință și cu un bun prieten al României, scriitorul şi jurnalistul Jean-Yves Conrad. Domnia sa, la acel eveniment, a oferit detalii ilustrate asupra perioadei în care Monseniorul s-a aflat la Paris. După întâlnire, plecând acasă cu metroul, o parte din drum am parcurs-o împreună cu domnul Conrad și am fost uimit să observ cât de bine vorbește românește și cât de profund cunoaște poporul și țara noastră. De altfel, este de ajuns sa introduceti numele sau într-un motor de căutare pe internet și veți descoperi și cărțile pe care le-a scris despre România.

03.06.2009

Villejuif, 17 mai - cu ochii Mariei Sander

Dupa 80 de ani, Monseniorul Ghika este aplaudat, la Villejuif 17 Mai 2009

Iata ce scrie parintele Petru Gherman in antologia Convertiti din secolul XX, Din palat la altar şi la puşcărie, despre trecerea Monseniorului prin Villejuif :
La Villejuif, odinioară sol ostil, pământ al tristeţii apăsătoare, al mizeriei şi al dezordinii, călugărul Ghika s-a luptat cu răul, pas cu pas, pentru a implanta acolo crucea şi a-l semăna cu iubirea divină. Pe amplasamentul acelei barăci de cale ferată, unde apostolul dezmoşteniţilor instalase tronul Regelui Universului, se înalţă astăzi una din noile biserici de la periferia Parisului, parohie numeroasă şi prosperă, a cărei înflorire proclamă că persecuţiile şi sângele martirilor sunt o promisiune veşnică de Înviere şi de viaţă pentru Biserică.
Biserica Sfanta Tereza a Pruncului Isus si a Sfintei Fete, din Villejuif implineste anul acesta 75 de ani de la infiinatre si a ales ca zi de aniversare 17 mai, ca un omagiu adus celui care, acum peste 80 de ani, semana aici, cu dragostea sa de preot, Cuvantul Evangheliei.
Cu aceasta ocazie un grup de treizeci de romani, insotiti de parintele Ioan Ciobanu, parohul bisericii Sacré Cœur din Bucuresti, au venit la Villejuif, pentru a participa la sarbatoare.
Jubileul de 75 de ani este pus sub semnul Iubirii si al curcubeului.
Iubirea asa cum ne-o invata Domnul nostru Isus Hristos, si cu care Sfanta Tereza a Pruncului Isus se identifica: Dans le coeur de l’Eglise, ma mère, je serai l’Amour (În inima Bisericii, mama mea, voi fi Iubire).
Curcubeul simbolizeaza, alianta pe care Dumnezeu o face cu oamenii. Pe de alta parte, prin multitudinea de culori, reprezinta atat de bine aceasta comunitate din Villejuif, formata din oameni de rase, nationalitati, culturi si obiceiuri diferite, dar care astazi traiesc si se roaga impreuna.
Impodobita cu flori, unele culese chiar in gradina parohiei, biserica, proaspat renovata si care mai pastreaza înca mirosul de vopsea, îsi asteapta oaspetii.
Printre invitati, cei trei nepoti ai fratelui Monseniorului: Geneviève d’Hoop si sotul, Daniel de Briey, Thiery de Briey cu sotia si fiul lor Paul, Anca Filoteanu, producatoare de filme documentare, jurnalistul Jean Yves Conrad un grup care reprezinta associatia Virgo Fidelis, infiintata din initiativa Monseniorului Ghika, un grup de belgieni.
In biserica arhiplina, intr-o atmosfera de sarbatoare si bucurie, Sfanta Liturghie este celebrata de Mgr Michel Santier, Episcop de Créteil, impreuna cu Parintele Boniface Sebogo, parohul bisericii, Parintele Ioan Ciobanu, Parintele Francis Volle, indrumatorul spiritual al associatiei Virgo Fidelis, Parintele Michel Ragier, fostul paroh, Parintele Joel Ouédraogo din Burkina Faso si un preot din ordinul Les Pères Blancs.
Intre cantecele solemne in latina si franceza, cele exuberante si aproape dansate de comunitatea africana si antileza sau sobrietatea celor romanesti, fiecare dintre cei prezenti se regaseste. Intentiile de rugaciune sunt spuse in romaneste, ivoriana, spaniola, indiana si franceza iar ofrandele sunt prezentate pe ritmuri creole: Bon Dié mi pain là, Bon Dié mi vin là.
Copii vor canta si mima Le Seigneur est mon berger, je ne manquerai de rien (Domnul e Pastorul meu, nu voi duce lipsa de nimic). La ultima strofa toata adunarea este in picioare acompaniandu-i prin voce si gesturi.
Rugaciunea Tatal nostru este recitata in romaneste si apoi cantata ca in Burkina Faso.
In predica sa Mgr Michel Santier evoca figura Monseniorului V. Ghika, primul preot trimis pe aceste meleaguri, unde este primit cu pietre de o populatie ostila cuvantului Domnului.
Vedem astazi in aceasta biserica, rodul iubirii, sacrificiilor, rugaciunilor, muncii martirului roman.
Din filmul Ancai Filoteanu, Marturii, este proiectata pe ecran partea consacrata Monseniorului Ghika la Villejuif.
Moment emotionant : in timp ce pelerinii romani intoneaza Inima mea tresalta, tresalta de bucurie in Dumnezeu Mantuitorul meu, este dezvelita, in aplauzele asistentei, statuia Monseniorului Ghika, si care, apoi, este binecuvantata de Mgr-ul Michel Santier. Statuia este opera artistei românce Luana Alexe din Bruxelles.
Cata delicatete in gestul Mgr-lui M Santier, cand coboara din altar si se indreapta spre banca in care sa afla Luana Alexe sa o felicite.
Un alt moment incarcat de emotie si de aplauze : Parintele Ciobanu inmaneaza cadoul pe care comunitatea romana il face comunitatii din Villejuif si anume : documentul prin care Preasfantul Parinte Papa Benedict al XVI-lea trimite binecuvantarea sa apostolica Parintelui Boniface Sebogo si tuturor enoriasilor, cu ocazia acestui jubileu.
Dupa binecuvantarea finala si traditionalul cantec romanesc Multi ani traiasca, cei prezenti se indreapta spre gradina unde sub cei doi ciresi in parg, si printre cateva picaturi de ploaie, dar cu soarele in suflet, servesc un aperitiv si iau masa impreuna.
Imi amintesc : 1 octombrie 2007, hramul bisericii, numai un an si jumatate, de cand impreuna cu parintele Ioan Ciobanu si Mihaela Vasiliu, am trecut, cu emotie, prima data pragul acestei biserici.
Multumesc Tatalui Ceresc pentru toate aceste daruri.

Maria Sander

02.06.2009

Paris, 17 mai 2009 - cu ochii Sr. Antoneta Vlaicu


În FRANTA, pe 17 Mai 2009,
dubla comemorare a Monseniorului Vladimir GHIKA: VILLEJUIF si PARIS

De multe ori mă gândesc la faptul că Sf. Tereza a Pruncului Isus, deşi fizic nu a ieşit din mănăstirea ei, nu a călătorit, a fost declarata „Patroana misionarilor”, tocmai a celor care au vocaţia evanghelizării cu rucsacul în spate, deplasându-se necontenit unde este nevoie. Forţa rugăciunii, a iubirii si încrederii în Dumnezeu au făcut-o pe Sf. Tereza sa treacă dincolo zidurile Carmelului, să fie veşnic prezentă printre noi şi să continue ajutorul promis aşa cum a scris „Îmi voi petrece Cerul făcând bine pe Pământ”.
La fel şi Mons. V. Ghika. Deşi plecat fizic dintre noi, ne deschide porţi, ne ajută de acolo Sus să organizăm, să participăm la diverse aniversari menite să-l (re)facă cunoscut în Franţa, a doua sa patrie.
Astfel, pe 17 mai am participat la dubla sa comemorare la Villejuif (o suburbie a Parisului): 75 de ani de la fondarea bisericii locale (Sf. Tereza a Pruncului Isus) în urma evanghelizării cu succes a acestui cartier de către Monseniorul şi 55 ani de la moartea sau în închisoarea Jilava .
După o dimineaţă deosebit de profunda petrecuta în parohia de la Villejuif, însoţita de regizoarea Anca Filoteanu, am participat la Catedrala Notre Dame de Paris la Sf. Liturghie anuală dedicată catolicilor de rit oriental. Anul acesta a fost consacrata Egiptului, catolicilor de rit copt.
Pe lângă foarte numeroşii catolici de rit copt din Franţa, la Sf. Liturghie au asistat: ambasadorul Egiptului, reprezentanţi ai presei, ai TV, ai radioului.
Concelebranţii principali ai imensului cortegiu alcătuit din toţi reprezentanţii bisericilor orientale din Franţa au fost : Înaltpreasfinţitul Antonios Naguib (Patriarh Copt de Alexandria), alţi trei episcopi egipteni, Monsigneur Philippe BRIZARD si Eminenta Sa, Cardinalul ANDRE VINGT-TROIS - Arhiepiscopul Parisului. Părintele român de rit greco-catolic, Gabriel Buboi, însoţit de doi seminarişti, făceau parte din procesiune.
Mons. Philippe Brizard, directorul Operei creştinilor catolici de rit oriental din Franţa şi organizatorul principal al acestei manifestări spirituale, a început Sf. Liturghie cu prezentarea si elogiul vieţii, spiritualităţii cu totul deosebite si de avangardă (din mai multe puncte de vedere), a martiriului si carismelor de excepţie cu care a fost înzestrat Monseniorul Vladimir Ghika.
Apoi, în timpul predicii, Cardinalul Parisului, Eminenta Sa André Vingt-Trois, cu multă căldura în glas, a amintit de mai multe ori sacrificiul, trăirea exemplară de către Mons. Ghika a preceptelor evanghelice, contopirea sa, din iubire totala, filiala, cu Isus, aşa cum afirma şi Sf. Paul „Nu mai trăiesc eu ci Cristos trăieşte în mine”.
Iată câteva pasaje din predica Eminenţei Sale pe care o găsiţi publicată în limba originală acum câteva zile pe acest blog:
„Celebrarea Sfintei Liturghii anuale a Catolicilor de rit Oriental capătă anul acesta o dimensiune cu totul deosebită. O celebram a doua zi după terminarea pelerinajului Sf. Părinte Benedict al XVI-lea în Tara Sfânta….
O alta particularitate a celebrării noastre de anul acesta este plasarea ei sub ocrotirea Mons. Vladimir Ghika a cărui figură pastorală atât de plăcută a fost evocată de Mons. Brizard.
Prinţul Ghika era de origine moldavă, preot al diecezei de Paris, celebra Sf. Liturghie atât după ritul latin cât si după cel bizantin.
Sacrificiul vieţii sale în închisoare, tocmai astăzi se împlinesc 55 de ani, îl desemnează în mod natural ca mijlocitor al nostru pentru aceasta zi...”
Nu mă aşteptam ca în cadrul unei Liturghii rezervate altei tari sa se acorde atâta timp şi importanţa martirului nostru român deşi merită din plin recunoaşterea şi cinstirea mondiala!
Parca Monseniorul îşi refăcea intrarea în acest sfânt locaş.
Sunt convinsă că multe persoane prezente au făcut astfel o primă cunoştinţa cu Mons. V. Ghika. Această certitudine am avut-o când unii reprezentanţi ai presei, ai emisiunilor creştine, si-au manifestat dorinţa de a intra în contact cu grupul nostru (Maria Sander, Mihaela Vasiliu si subsemnata) care, prin diverse manifestări culturale şi spirituale, reînvie figura Monseniorului în Franţa.
Mulţumim, din partea tuturor românilor sensibili la cauza de beatificare a Monseniorului, atât Eminentei Sale Cardinalului André Vingt-Trois, Arhiepiscopul Parisului, cât şi organizatorului principal al acestei Liturghii – Mons. Philippe Brizard pentru evocarea, atenţia si cinstea acordate Mons. Ghika care, cu umilinţa şi sfântă determinare, se considera „sclavul neprevăzutului serios”.
Monseniorul era de o totală disponibilitate, prezent la orice ora din zi sau noapte acolo unde Providenţa îl solicita prin chipul aproapelui conform noţiunii lansate şi practicate de el însuşi „teologia nevoii”. Una din invocările sale preferate fiind „Dominus sit inter me et te” (Domnul sa fie între tine si mine).
Multumim tuturor persoanelor care s-au rugat novena recomandata pe acest blog pentru Monseniorul Ghika.

Sr. Antoneta Vlaicu

01.06.2009

Iunie - Luna Inimii Preasfinte a lui Isus

Dragi prieteni, cum astazi este prima zi a lunii iunie, cea dedicata cinstirii Inimii Preasfinte a lui Isus, va invit sa faceti un popas de rugaciune la biserica unde a slujit Monesniorul Ghika in ultima perioada a vietii:

Bucureşti - Sacré Coeur (Biserica Franceză)
(Date preluate de pe www.arcb.ro)
Adresa:

str. Cpt. Demetriade nr. 3,
sector 1, Bucureşti - 011848,
tel.: 021-319.70.70, 021-319.70.60

Paroh: pr. Ioan Ciobanu

Biserica franceză „Sacré Cœur" a fost construită în anul 1930. La 1 decembrie 1991 a fost înfiinţată Parohia „Sacré Cœur".

Hramul bisericii: Solemnitatea „Preasfânta Inimă a lui Isus".

Comunitatea română are în evidenţă 680 de familii (circa 1640 de credincioşi).

Comunitatea francofonă este alcătuită din credincioşi de limbă franceză din diferite ţări (circa 150 credincioşi). Rector ecclesiae pentru francofoni este prărintele iezuit Luc Duquenne, din Belgia (n. 28 octombrie 1934), hirotonit preot la 6 august 1965.

Mai aparţin de parohie şi credincioşii străini de limbă engleză (circa 100 de credincioşi) şi de limbă arabă (circa 60 de credincioşi).

Programul sfintelor Liturghii:
- lb. română: zilele de lucru: 17.00 (18.00 vara); duminica şi în sărbătorile de poruncă: 08.30; 09.30; 17.00 (18.00 vara)
- lb. franceză: duminica: 11.00
- lb. engleză: sâmbăta: 18.00
- lb. latină: vinerea 17.00 (18.00 vara)
- lb. arabă: duminica 18. 00 (19.00 vara)


In piata de langa biserica nu veti putea rata statuia Monseniorului.

Interviu cu Pierre Hayet

Mgr Ghika au Collège des Bernardins

Memorialul Muzeu Mons. Vladimir Ghika

ABMVG Paris - 17.11.2012

Radio Maria Italia parla di Vladimir Ghika

Monseniorul sub nameti, 02/2012

PARIS, AMBVG, 26 XI 2011

Comemorarea inceputului calvarului Monseniorului cu o expozitie la Catedrala Sf. Iosif din Bucuresti

Arhiepiscopul Ioan Robu a celebrat 67 de ani de viața în "compania" Monseniorului

6 noiembrie 2011, Arhiepiscopul Ioan Robu despre Monseniorul

Conferinta domnului Andrei Brezianu la Montreal

Foto Montreal 3/09/2011

Comemorare mons. Vladimir Ghika

Lansare carte MONSENIORUL

Cuvântul domnului academician Eugen Simion

Cuvântul domnului profesor Neagu Djuvara

Cuvântul doamnei conferenţiar Monica Broşteanu

Cuvântul domnului cercetător Emanuel Cosmovici

Cuvântul doamnei profesor Francisca Băltăceanu

Cuvântul doamnei cercetător Lucia Teodor

Cuvântul ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti